Începând cu producători de anvergură și cu forță financiară – Netflix, MGM și HBO, și terminând cu Pinky Promise – abia intrată în business (există chiar și un proiect care își caută finanțare pe Kickstarter), de la nume mari și posesori de OSCAR – Mark Boal (The Hurt Locker, Zero Dark Thirty), Jason Blum (Get Out), Andrew Ross Sorkin (Billions), Len Amato (Blood Diamond), până la debutantul (în filme de ficțiune) Noam Tomaschoff, o listă întreagă de producători, scenariști și regizori se calcă de pe acum pe picioare să ecranizeze deja celebra ”Afacere GameStop”.
Și nu fără justificare. Povestea chiar merită spusă și pusă pe ecran.
Noiembrie 2013 – Iunie 2019 : RIP, GameStop!
La jumătatea lui 2019 GameStop se afla într-o situație de neinvidiat. După 6 ani de declin, și având un model de afacere pe cale de dispariție (lanț de magazine specializat în jocuri pe calculator, console, accesorii și ”collectibles”, într-o epocă în care piața se mutase pe internet cu arme și bagaje), la începutul lui iunie 2019 GameStop anunța că oprește plata dividendelor. Păcatul capital al unei companii listate pe bursă. Semnul declinului ireversibil în cazul GameStop.
Iar piața a reacționat prompt, atingând un minim de 4,71 $/acțiune (după o cădere liberă de la 16,06 $/acțiune în ianuarie 2019). Și părea că GameStop a atins fundul prăpastiei fără vreo șansă de a-și va mai reveni vreodată.
August 2019 – Aprilie 2020: Enter the Shortsellers!
Nu a fost așa. Pentru că, după o revenire de scurtă durată (și fără vreo explicație logică), în primăvara lui 2020 acțiunile GameStop au luat-o din nou la vale. De data aceasta însă, toată lumea era convinsă că GameStop va fi răpusă de COVID-19 și nici un tratament sau vaccin nu aveau cum să o salveze de la dispariție. Condiții care, singure, pot să explice de ce pe 3 aprilie 2020, acțiunile GME au atins minimul istoric: 2,57 $/acțiune (în coborâre aproape continuă de la 57,54 $ în noiembrie 2013).
Când m-am uitat însă cu atenție la evoluția prețului, am mai văzut ceva: în vara lui 2019 GameStop devenise deja o țintă pentru shortselling (trad. vânzare în lipsă; vezi și: Cum_funcționează_vânzarea_în_lipsă). Iar minimul atins în aprilie 2020 (ca și cel din august 2019), pare să fie, în opinia mea, finalul unei campanii de shortselling încununate de succes.
De ce cred asta, e puțin mai complicat (voi lămuri în viitor). În esență însă, dacă cele două minime de preț ar fi fost rezultatul unei evoluții ”naturale”, GameStop ar fi devenit ținta unui ”hostile takeover” (trad. preluare ostilă). La acele momente, deși acțiunile GameStop erau puternic subevaluate, piața s-a comportat ca și cum ar fi știut că prețul foarte scăzut era artificial.
Or singura sursă plauzibilă de ”artificialitate” a prețului la cele două momente este shortselling-ul. Asta pentru că prețul poate fi crescut artificial prin manevre de manipulare a pieței – ”pump and dump, în schimb de scăzut nu poate fi scăzut altfel decât prin shortselling.
Și pentru că în majoritatea cazurilor (și în mod sigur în cazul GameStop) ăsta este rezultatul (și obiectivul) vânzării în lipsă. Altfel nu ar fi profitabilă.
Povestea de adormit copiii care ni se livrează potrivit căreia un investitor apelează la vânzarea în lipsă pentru că anticipează o scădere a prețului, vânzarea în lipsă fiind un mecanism foarte util în sancționarea comportamentului fraudulos sau a practicilor manageriale dezastruoase din interiorul companiilor, este doar o poveste de adormit copiii.
Realitatea nefardată a pieței de capital arată exact pe dos: un investitor nu vinde în lipsă pentru că anticipează, ci cu intenția de a provoca, o prăbușire a prețului de pe urma căreia să profite. Este de fapt o metodă perfect legală de manipulare a pieței care nu are nici o valoare economică, alta decât să producă un profit pentru shortselleri. Dar pentru ca manevra să funcționeze trebuie făcuți trei pași.
Primul este să găsești ținta potrivită.
Profilul perfect de companie are trei caracteristici: o performanță slabă în raport cu sectorul/industria/geografia în care operează, o situație financiară modestă dar stabilă (pentru că dacă ar fi în dificultate acest fapt ar fi deja reflectat în preț, nemailăsând loc de profit la vânzarea în lipsă) și un preț al acțiunilor suficient de ridicat încât să diminueze riscul de shortsqueeze (vezi Cum_funcționează_vânzarea_în_lipsă).
Al doilea este să anunți public că ai început să vinzi în lipsă.
Efectul asupra pieței este aproape imediat și în avantajul shortsellerului: prețul scade pentru că lumea se grăbește să vândă, nimeni nu vrea să fie prins pe picior greșit, atunci când un investitor cu greutate ”anticipează” în mod public o scădere a prețului.
Și al treilea este să lansezi o campanie negativă la adresa firmei țintă.
Shortselleri nu sunt investitori de rând. În marea lor majoritate sunt firme de investiții sau investitori cu resurse substanțiale și mare vizibilitate care au la dispoziție întreaga media specializată pe informații financiare. Prin urmare le este foarte la îndemână ca după ce au anunțat că vând în lipsă acțiunile unei companii, să iasă pe toate canalele și să explice de ce ”anticipează” căderea prețului. canalele de comunicație și să explice de ce ”anticipează” căderea prețului. Asta pune capac. Prețul o ia la vale, pentru că investitorul de rând știe că dacă nu scapă urgent de acțiuni, va marca pierderi serioase.
În primăvara lui 2020 am avut ocazia să vedem această strategie pusă în operă în toată ”splendoarea” ei de către Bill Ackman, CEO al Pershing Square Capital Management. Într-un lung interviu dat CNBC în 18 martie 2020 (o prezentare scurtă: FoxNews – Tucker Carlson Tonight, 29 Jan 2021 primele 4 min), și după ce în aceeași zi îi trimisese un tweet cu același subiect Președintelui DJ Trump, Bill Ackman a susținut o pledoarie foarte emoțională pentru un lockdown total al S.U.A. pentru cel puțin 30 zile. ”The Hell is coming!” spunea Ackman, nici mai mult nici mai puțin. Numai că interviul venea la două săptămâni după ce anunțase public că Pershing Square Capital Management pariază masiv împotriva pieței, iar în cadrul lui Ackman a profețit (CNBC Fast Money Halftime Report – Bill Ackman 2020-03-18: ”The Hell is coming!” începând cu min 7:48) că acțiunile Hilton Hotels vor ajunge la să valoreze 0 $/acțiune. Da, chiar așa, 0 $ acțiune! Asta în timp ce Pershing Square vindea în lipsă masiv acțiuni Hilton Hotels!!!
Cam așa stau lucrurile.
Dar în ce o privește pe GameStop, în vara lui 2020 încă nu devenise o țintă. Prețul acțiunilor fiind prea mic (căci celelate criterii le îndeplinea cu brio), nu lăsa loc de speculație. Mai trebuiau să vină vești bune care să ridice prețul, și au venit una după alta, din august 2020 și până în ianuarie 2021.