[KapitalMechanics] Afacerea GameStop. Short selling. Oversell. Short squeeze. Cum funcționează vânzarea în lipsă

Gabriel-Andrei ŢECHERĂ[KapitalMechanics]

În 11 ianuarie, după luni de discuții pe forum, participanții la WallStreetBets (subreddit care are astăzi 5,2 milioane de participanți) au început, în masă, să cumpere acțiuni GameStop. Factorul declanșator a fost posibilitatea lansării unui short-squeeze (trad. lichidare forțată) ca urmare a faptului că acțiunile GameStop înregistrau un oversell (trad. supravânzare) în jur de 300%. Această situație, nemaiîntâlnită probabil în istoria pieței de capital, a fost rezultatul activității intense pe segmentul de short-selling (trad. vânzare în lipsă) de acțiuni GameStop unde principalii actorii au fost Andrew Left, investitor privat și fondator al Citrus Research (consultanță de investiții specializată în vânzări în lipsă) și Melvin Capital (fond de investiții).

Pentru a înțelege corect istoria incidentului GameStop trebuie lămurite trei noțiuni, în ordine (crono-) logică: short-selling, oversell, short squeeze.

Short-selling // Vânzarea în lipsă

Inventată în 1609 de către Isaac Le Maire – un antreprenor olandez, vânzarea în lipsă – adică vânzarea de acțiuni fără a deține acțiuni, este o tehnică/strategie bursieră folosită în situațiile în care investitorii anticipează o scădere a valorii acțiunilor emise de o companie. Într-o atare situație investitorul vinde astăzi la un preț mare acțiuni pe care speră să le cumpere la un preț mic în viitor. Dacă pariul reușește, la momentul (viitor) al cumpărării investitorul înregistrează un profit.

Însă, din motive tehnice, și spre deosebire de alte bunuri, acțiunile nu pot fi vândute dacă nu le ai (în realitate există și ”naked short selling”, dar subiectul depășește scopul prezentării de față).

Prin urmare ca să poți utiliza această strategie, trebuie mai întâi să împrumuți acțiunile pe care vrei să le vinzi în lipsă, acțiuni pe care urmează să le returnezi, cu dobândă, după cumpărarea viitoare.

Concret, să presupunem că investitorul X vrea să vândă în lipsă acțiuni ACME care se tranzacționează azi la prețul de 20 $/acțiune întrucât estimează că peste un an prețul lor va scădea la 5 $/acțiune.

În primul pas, X împrumută de la Y (voi lămuri într-un articol viitor despre GameStop cine sunt cei care împrumută în care voi vorbi despre rolul critic pe care îl joacă în short selling) 1.000 acțiuni ACME cu o dobândă  de 20% / an (pe piața împrumuturilor de acțiuni dobânzile sunt semnificativ mai mari decât cele uzuale în piețele monetare; spre exemplu în noiembrie pe o piață liniștită dobânda pentru acțiuni GameStop era de 20%, dar a depășit 80% urmare a turbulențelor din ultimele două săptămâni).

După ce intră în posesia acțiunilor X le vinde imediat încasând 20.000 $. Apoi, după un an, cumpără 1.200 acțiuni (acțiunile inițiale plus dobânda de 20%) pentru care plătește 6.000 $ (în ipoteza că previziunea lui s-a împlinit) pe care le returnează către Y.

La final Y are 1.200 acțiuni ACME, dar mai important, X a câștigat 14.000 $ din nimic! Nu a cheltuit nici măcar 1 leu dar a câștigat 14.000 $!

Un lucru care sare în ochi: cum este posibil să faci profit într-o afacere în care nu ai investit nimic?

Răspunsul din punct de vedere economic este simplu: îți asumi un risc infinit! Asta este cheia întregii afaceri GameStop și stă la baza short squeeze.

Dar înainte de a discuta asta, trebuie să lămuresc fenomenul care a declanșat incidentul Gamestop: supravânzarea.

Oversell // Supravânzarea

Fenomenul de supravânzare apare în situația în care numărul de acțiuni vândute în lipsă devine mai mare decât numărul total de acțiuni care pot fi cumpărate la un moment dat.

Se poate ajunge cu ușurință (așa cum s-a întâmplat în cazul GameStop) în situația în care numărul acțiunilor vândute în lipsă să fie mult mai mare decât numărul acțiunilor disponibile pe piață.

Cauza acestui fenomen este faptul că acțiunile vândute în lipsă pot fi revândute în lipsă în mod repetat, de oricâte ori, fără vreo restricție (mecanism similar cu mecanismul bancar, în care există totuși limitări).

Cum este posibil așa ceva?

Reluând exemplul de mai sus să presupunem că numărul total de acțiuni ACME aflate în circulație este 2000. După ce X împrumută cele 1000 acțiuni de la Y, i le vinde lui Z. Z împrumută acțiunile lui T, acesta i le vinde lui Y, care le împrumută încă odată lui X și X le vinde în piață.

Deci Y împrumută -> X vinde -> Z împrumută -> T vinde -> Y împrumută -> X vinde -> (alții), astfel că la final:

  • X a încasat 40.000 $ (2 vânzări în lipsă) dar are obligația să cumpere 2.400 acțiuni ACME ca să își achite datoria către Y (2.000 acțiuni + dobândă 20%)
  • T a încasat 20.000 $ (1 vânzare în lipsă) și e obligat să cumpere 1.200 acțiuni ACME ca să își achite datoria către Z (1.000 acțiuni + dobândă 20%)
  • în total au fost vândute în lipsă 3000 acțiuni, deși numărul total de acțiuni ACME aflate în circulație este de numai 2000!
  • X și T sunt obligați să cumpere 3.600 acțiuni pentru a-și achita datoriile la scadență, respectiv 180% din totalul acțiunilor aflate în circulație.

Se vede cu ochiul liber că după seria de tranzacții descrisă mai sus, piața ajunge într-o situație de instabilitate extremă.

Pe de o parte, există o cerere certă viitoare: 3.600 acțiuni ACME care trebuie achiziționate oricât de mare ar fi prețul.

Pe de altă parte, oferta este fixă și limitată la 2.000 acțiuni ACME.

Într-o astfel de situație, dacă prețul acțiunilor scade, așa cum au pariat X și T, investitorii vor începe să vândă pentru a-și limita pierderile, X și T vor cumpăra și își vor acoperi treptat datoriile.

Dar dacă, indiferent de motiv, prețul începe să crească (să zicem că ACME descoperă tratamentul COVID care te face ca nou), piața o va lua razna: nimeni nu va vrea să vândă, vor apărea investitori noi care vor dori acțiuni ACME, asta în timp ce X și T sunt obligați să cumpere o cantitate foarte mare de acțiuni, mai multe decât toate acțiunile de pe piață.

Asta s-a întâmplat în cazul GameStop, supravânzarea în cote extreme a declanșat cumpărările de acțiuni GameStop de către membrii WallStreetBets, iar piața a ajuns în ultima fază, cea de short squeeze.

Short squeeze // Lichidarea forțată

Așa cum spuneam mai sus, vânzarea în lipsă este un tip de tranzacție care presupune un risc nelimitat. În timp ce într-o tranzacție standard în care cumperi azi 1.000 acțiuni la prețul de 20 $ / acțiune, riscul pe care ți-l asumi este fix, adică cei 20.000$ pe care i-ai scos din buzunar, în cazul vânzării în lipsă lucrurile stau altfel.

După ce s-a bucurat de cei 20.000 $ încasați azi, X este obligat să cumpere 1.200 acțiuni ACME în viitor. Și dacă prețul este 5 $ (caz în care câștigă 14.000 $), și dacă este 500 $ (caz în care pierde 580.000 $), și dacă este 5.000 $!!!. X rămâne obligat să cumpere 1.200 acțiuni oricât de mare ar fi prețul. Deci riscul vânzării în lipsă este nelimitat!

Este evident acum că într-o situație de suăravânzare, știind Și aici intervine lichidarea forțată. Situația în care un terț începe să cumpere susținut acțiuni indiferent de preț forțându-i pe vânzătorii în lipsă să cumpere la prețuri din ce în ce mai mari.

Evident că, pentru ca această strategie să funcționeze, trebuie ca gradul de supravânzare să fie mare, exact cum s-a întâmplat în afacerea GameStop.

La începutul lui ianuarie, 71.000.000 acțiuni GameStop erau vândute în lipsă. Deci era un lucru cert că shortselleri în bloc erau obligați să cumpere la un moment dat minimum 78.000.000 – 85.000.000 acțiuni GameStop (presupunând o dobândă medie între 10% și 20%).

În contrapartidă, acțiunile disponibile la vânzare erau între 20 și 30 milioane (deși în presă cifra avansată a fost de 50.000.000, realitatea era mult mai cruntă așa cum voi explica într-un articol viitor despre raționamentul influencerilor de pe WallStreetBets), cel mai probabil 25.000.000 – 27.000.000. Asta însemna o supravânzare de 290 – 340%! Posibil cel mai mare grad de supravânzare înregistrat vreodată!

Restul este istorie.

Acțiunile GameStop au atins un maxim de 468,49 $ (după ce în aprilie 2020 atingeau minimul istoric 2,57 $).

Melvin Capital a intrat (tehnic) în faliment și a fost salvat printr-o infuzie de capital masivă (cedând însă controlul). Citron Research s-a lăsat de short selling și s-a reprofilat 180°.

Vlad Tenev (CEO Robin Hood, compania care deține aplicația de tranzacționare prin care s-au făcut tranzacțiile WallStreetBet) va depune mărturie în investigația lansată de Congresul american și probabil se pregătește deja pentru arest.

Membrii WallStreetBets și-au plătit o grămadă de ipoteci, credite bancare sau credite studențești (unii au devenit literalmente milionari).

Alții sigur au încasat-o pentru că piața începe să se liniștească. Astăzi prețurile au coborât deja la valori mai apropiate de normal, acțiunile GameStop trecând deja printr-un minim de un mimim de 81,46 $.

Despre toate astea însă voi vorbi în câteva articole viitoare.

Ce este mai important însă decât povestea GameStop, sunt consecințele. Piața de capital de capital a încasat o lovitură în plin arătându-ne cât de nepregătită este pentru asaltul internet-ului. Vor urma schimbări dramatice sau nu, rămâne de văzut.